Enter Title

 

Statutul FRP

Capitolul V
organele de conducere, administrare si control 

Art. 58 Comisia profesionala este formata din câte un reprezentant al fiecarui membru acreditat.
Art. 59 Comisia profesionala va avea rol consultativ si de supraveghere a activitatii consiliului director, mai putin legat de patrimoniul Federatiei, functie de supraveghere si control ce revine prin lege comisiei de cenzori.
Art. 60 Comisia profesionala are rol decizional în problemele legate de activitatea de formare descrisa la art. 11, aliniatul (4) din prezentul statut, recomandarile comisiei fiind obligatoriu implementate de consiliul director.
Art. 61 Comisia profesionala îsi poate întocmi un regulament intern de functionare.
Art. 62 Comisia profesionala poate cere consiliului director convocarea unei adunari generale extraordinare fie din proprie initiativa, fie la solicitarea unei treimi din totalul membrilor acreditati.
Art. 63 Presedintele si cei doi vicepresedinti pot participa la sedintele comisiei profesionale si au drept de vot consultativ.

Capitolul VI
prevederi finale

Art. 69 Prezentul statut se completeaza prin regulamentul general al Federatiei si prin regulamentele consiliilor si comisiilor descrise în prezentul statut.
Art. 70 Regulamentul general este adoptat de adunarea generala cu majoritate absoluta.
Art. 71 În caz de adoptare a unor norme ce sunt în contradictie sau neconcordante în regulamentele Federatiei prevederile statutare primeaza în fata regulamentului general si prevederile regulamentului general primeaza în fata regulamentelor comisiilor. Alte neconcordante si contradictii sunt solutionate de consiliul director sau de adunarea generala în functie de subordonarea organului respectiv.

 

Federaţia Română de Psihoterapie
Regulamentul general
(ghid general de funcţionare)

9. Comisia profesionala
a) Comisia profesionala numeste un secretar al comisiei ce are ca obligatii intocmirea minutelor comisiei si depunerea unei copii a acestora la secretariatul FRP.
b) Secretarul comisiei isi poate numi un asistent ce va prelua din atributiile sale dupa necesitate.
c) Secretarul comisiei pastreaza arhiva comisiei porfeionale.
d) Absenta consecutiva, la mai mult de 2 sedinte de comisie profesionala, a delegatului unei asociatii profesionale duce la suspendarea calitatii de membru acreditat si implicit la mentionarea acestui fapt in registrele federatiei.
 

 

Federaţia Română de Psihoterapie
Regulamentul comisiei profesionale
(Regulamentul Comisiei de Acreditare Profesionalã si de Competente) 

Capitolul I: Organizarea si functionarea Comisiei de Acreditare Profesionalã si de Competente.
Capitolul II: Certificarea directa pentru practica psihoterapiei în România.
Capitolul III: Acreditarea asociatiilor profesionale în vederea desfãsurãrii activitãtii de selectie, formare, evaluare si certificare a psihoterapeutilor.


Capitolul I: Organizarea si functionarea Comisiei de Acreditare Profesionalã si de Competente.

1. Componenta Comisiei.
Comisia de Acreditare Profesionalã si de Competente (Comisia Profesionalã) este alcãtuitã din reprezentantii tuturor asociatiilor componente ale F.R.P. - câte o persoanã din partea fiecãrei asociatii. Acestia sunt selectionati dintre psihoterapeutii cu cea mai bogatã experientã si competentã profesionalã în domeniul scolii psihoterapeutice cãreia îi apartin.

2. Scopul Comisiei.
Scopul Comisiei Profesionale constã în stabilirea, verificarea si mentinerea nivelului optim de competentã profesionalã a asociatiilor si a membrilor acestora.
Principalele puncte de referintã, luate în consideratie, în stabilirea standardelor de apreciere a nivelului de competentã clinicã a practicii psihoterapeutice a membrilor F.R.P., sunt:
a) Criteriile profesionale stabilite de cãtre Federatia Europeanã de Psihoterapie, din a cãrei componentã face parte si F.R.P. si/sau,
b) Criteriile profesionale ale asociatiilor de psihoterapie europene/internationale de profil, la care sunt afiliate unele dintre asociatiile din România.

3. Atributiile Comisiei.
Comisia Profesionalã are urmãtoarele atributii:
a) Evalueazã si acrediteazã competenta asociatiilor componente ale F.R.P. de a selectiona, forma, evalua si certifica psihoterapeuti, pentru acele metode clinice practicate în cadrul fiecareia dintre aceste asociatii. Din momentul în care, o asociatie componentã a fost acreditatã si atâta timp cât standardele sale de functionare sunt mentinute, cel putin la nivelul din faza de acreditare, oricare dintre membrii pe care aceastã asociatie îi certificã devine automat un psihoterapeut certificat al F.R.P.
b) Evalueazã si certificã competenta profesionalã individualã a psihoterapeutilor, care practicã o metodã de psihoterapie pentru care nu existã in România nici o asociatie acreditatã de cãtre F.R.P. In cazul în care acesti psihoterapeuti nu apartin nici uneia dintre asociatiile componente existente, ei vor avea statutul de membrii directi ai F.R.P.
c) Elaboreazã si reactualizeazã anual informatii pentru "Registrul psihoterapeutilor din România", în care vor fi date publicitãtii, atât pentru uzul F.R.P., cât si pentru uzul populatiei, numele tuturor asociatiilor de psihoterapie acreditate si al tuturor psihoterapeutilor certificati, cu specificarea metodei terapeutice în care este detinutã acreditarea (pentru asociatii) sau certificarea (în cazul indivizilor). Dezvãluirea, de cãtre F.R.P., în "Registrul psihoterapeutilor", sau în alte publicatii, a unor informatii suplimentare despre asociatii, despre membrii acestora, sau despre psihoterapeutii individuali (cum ar fi: adresã, numãr de telefon, tarife, etc), se va face numai dupã consultarea si obtinerea acordului prealabil al celor în cauzã.
d) Elibereazã certificatul de psihoterapeut, atât pentru cei care au fost certficati direct de cãtre Comisie, cât si pentru cei care au obtinut certificarea în cadrul asociatiilor componente acreditate, ai cãrei membrii sunt. In vederea evitãrii aparitiei unor posibile discriminãri ulterioare, certificatul de psihoterapeut nu va contine nici o mentiune cu referire la statutul de "membru direct" sau de "membru al unei asociatii componente" a F.R.P.
e) Contribuie la elaborarea unor proiecte si acte legislative privitoare la exercitarea si certificarea profesiei de psihoterapeut în România.

4. Relatiile Comisiei cu asociatiile componente, cu membrii acestora, precum si cu membrii directi ai F.R.P.
a) Comisia Profesionalã poate cere asociatiilor componente, în vederea acreditãrii acestora, modificarea standardelor lor de selectie, formare, evaluare si certificare, în asa fel încât acestea sã devinã compatibile cu standardele minime de certificare stabilite de cãtre Comisie.
b) Comisia F.R.P. nu are dreptul sã evalueze si sã certifice un membru al unei asociatii componente, în metoda psihoterapeuticã pentru care asociatia respectivã a fost acreditatã anterior de cãtre Comisie.
c) Atât membrii directi, cât si membrii asociatiilor componente pot sã fie certificati, de cãtre Comisie, prin procese de evaluare individualã, pentru practicarea acelor procedee de psihoterapie pentru care nu existã în România nici o asociatie de profil, acreditatã de cãtre F.R.P. Fiecare psihoterapeut are dreptul sã solicite si sã obtinã certificarea într-un numãr nelimitat de metode de psihoterapie, cu conditia ca metodele respective sã fie recunoscute de cãtre Comisia F.R.P. Un membru al unei asociatii componente, care a obtinut o certificare suplimentarã, din partea Comisiei Profesionale, nu devine membru direct, el pãstrându-si statutul de membru al respectivei asociatii componente.
d) O persoanã, care a beneficiat, în tarã sau în strãinãtate, de o formare în psihoterapie, efectuatã de cãtre asociatii profesionale strãine, acreditate în tara lor de resedintã, într-una dintre metodele acceptate de cãtre F.R.P. si doreste recunoasterea acestei formãri de cãtre F.R.P., poate obtine certificarea pentru metoda în care s-a format prin:
· certificare individualã (conform cap.I, alineatului 3/b), devenind membru direct F.R.P.
· certificare în cadrul unei asociatii acreditate de cãtre F.R.P. (conform cap. I, alineatului 3/a), devenind membru al acelei asociatii.
In aceste situatii, fãrã a forta optiunea cuiva, Comisia va recomanda si va încuraja aderarea acestor psihoterapeutii la una dintre asociatiile de profil existente în România. Dacã nici una dintre scolile psihoterapeutice ale asociatiilor române nu coincide cu metodele în care persoanele respective s-au format, Comisia va propune si va sprijini înfiintarea unor noi asociatii profesionale, specializate în respectivele procedee psihoterapeutice.
e) Orice persoanã are dreptul sã apartinã unui numãr nelimitat de asociatii componente, sã se formeze, concomitent sau alternativ, în orice metodã psihoterapeuticã de care este interesatã si sã obtinã un numãr nelimitat de certificãri, pentru orice procedeu psihoterapeutic recunoscut de cãtre F.R.P.
f) O persoanã nu poate fi, simultan, membru direct si membru printr-o asociatie componentã a F.R.P. In momentul în care, un membru direct a devenit membru al unei asociatii componente a F.R.P., atributul de membru direct este anulat. Anularea calitãtii de membru direct nu duce si la anularea certificãrii, sau a certificãrilor directe, obtinute anterior. Pentru a obtine însã si certificarea, în procedeul psihoterapeutic al asociatiei la care a aderat, în cazul în care acesta este diferit de cel pentru care ei i s-a acordat certificarea anterioarã, orice persoanã trebuie sã se supunã normelor de certificare ale acelei asociatii.

5. Modalitatea de functionare a Comisiei.
a) Comisia profesionalã va alege, din rândurile membrilor sãi, un director si un secretar. Directorul va reprezenta Comisia Profesionalã în relatiile cu Comitetul Director al F.R.P., iar secretarul va rezuma, în scris (minutes) continutul dezbaterilor din fiecare întâlnire de lucru a Comisiei si se va ocupa de redactarea formei finale a documentelor (deciziilor) elaborate de cãtre Comisie. Atât directorul cât si secretarul dispun, în cadrul procesului de elaborare a deciziilor, de câte un vot, egal cu votul fiecãruia dintre ceilalti membrii ai Comisiei.
b) Comisia se va întruni în sedinte de lucru ordinare, cel putin de douã ori, într-o perioadã de 12 luni si în sedinte extraordinare, de câte ori este necesar. Necesitatea unei întruniri extraordinare poate fi propusã de cãtre oricare dintre membrii Comisiei sau de cãtre Comitetul Director al F.R.P. Decizia de a tine o sedintã extraordinarã apartine Comisiei si va fi stabilitã, prin vot, de cãtre membrii acesteia.
c) Toate deciziile Comisiei vor fi luate prin vot deschis sau secret (modalitatea va fi decisã, în fiecare situatie, prin vot deschis, de cãtre membrii Comisiei), în prezenta fizicã a membrilor Comisiei sau, în cazuri speciale, prin corespondentã (fax, e-mail, telefon, etc).
d) Deciziile vor fi luate cu majoritatea simplã de voturi (jumãtate plus unu), din numãrul total al membrilor Comisiei. In cazul în care aceastã majoritate simplã este obtinutã, în cadrul unei sedinte, de cãtre persoanele prezente fizic, nu va mai fi necesarã solicitarea votului celor absenti, prin corespondentã. [Ex: dacã Comisia este compusã din 12 membrii, o decizie la care aderã 7 membrii prezenti la dezbatere devine o decizie a Comisiei, fãrã a mai fi supusã deliberãrii si votului ulterior, prin corespondentã, al celorlalti membrii absenti]. Absenta membrilor Consiliului Prezidential de la una dintre sedintele de lucru ale Comitetului Profesional nu modificã cvorumul acesteia. [Ex: o Comisie formatã din 12 membrii, în afara presedintilor, va lua decizii cu o majoritate de 7 voturi, chiar dacã nici unul dintre cei 3 presedinti nu a fost prezent].
e) Textul final al unei decizii va fi prezentat, spre verificare, tuturor membrilor Comisiei, înainte de a fi fãcut cunoscut persoanelor care nu fac parte din Comisie.

6. Relatiile Comisiei cu structurile executive ale F.R.P.
a) Conform statutului F.R.P., Comisia de acreditare profesionalã si competente "este subordonatã", la fel ca si celelalte comisii de lucru (cu exceptia Comisiei de propuneri), Comitetului Director, iar membrii Consiliului Prezidential (cei 3 presedinti) "fac parte automat" din toate aceste comisii (din nou, cu exceptia Comisiei de propuneri).
b) Deasemenea, conform statutului F.R.P., toate comisiile sunt alese de cãtre Adunarea Generala a F.R.P., organul suprem de conducere, cel care alege, atât membrii Comitetului Director, cât si pe cei ai Consiliului Prezidential.
c) In aceste conditii, în vederea evitãrii "politizãrii" activitãtii Comisiei si a asigurãrii functionãrii acesteia exclusiv pe baza principiilor si a criteriilor de competentã profesionalã, subordonarea Comisiei Profesionale (ca si a unora dintre celelalte comisii) Comitetului Director, este doar una administrativã. Din acest motiv, membrii Consiliului Prezidential (în calitatea statutarã de "membrii din oficiu" ai Comisiei Profesionale) au, fiecare, atunci când sunt prezenti la o sedintã de lucru a Comisiei, câte un drept de vot, egal cu votul fiecãrui membru al Comisiei, în procesul elaborãrii deciziilor acesteia.
d) Exercitarea dreptului de vot al membrilor Consiliului Prezidential, în cadrul deliberãrilor din Comisie, se va face la solicitarea Comisiei Profesionale (solicitare decisã prin vot, în cadrul Comisiei) sau din initiativa Consiliului Prezidential.
e) Atunci când apare o divergentã de opinie ireconciliabilã, între o decizie a Comisiei Profesionale si Comitetul Director sau Consiliul Prezidential, se va recurge la arbitrajul Adunãrii Generale, cea care a numit si a ales structurile aflate în conflict si singura care poate impune o decizie finalã. In cazul în care, aceastã decizie a Adunãrii Generale nu este acceptatã de cãtre Comisia Profesionalã, fiind consideratã a încãlca principiile si normele profesionale ale acesteia, unii membrii ai Comisiei, sau întreaga Comisie pot demisiona, Adunarea Generalã urmând sã numeascã o altã Comisie de Acreditare Profesionalã si Competente. Prin demisia din Comisia Profesionalã, nici unul dintre membrii acesteia nu-si pierde calitatea de membru al F.R.P. si nu-si atrage nici un fel de sanctiuni pe linie administrativã sau profesionalã.
 

Capitolul II: Certificarea directa pentru practica psihoterapiei în România.

1. Standardele minime de certificare directã, individualã, pentru practica psihoterapeuticã.
În vederea asigurãrii nivelului necesar de competentã clinicã si în acord cu recomandãrile Federatiei Europene de Psihoterapie, pentru a fi evaluat, în vederea certificãrii, un psihoterapeut trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
· Absolvirea, cu diplomã de licentã, a uneia dintre urmãtoarele specialitãti universitare: medicinã, psihologie, sociologie, asistentã socialã, pedagogie, psihopedagogie specialã si filozofie.
· Efectuarea unui minimum de 150 de ore de "cunoastere personalã" (psihoterapie de formare), specificã sau compatibilã cu metoda psihoterapeuticã pentru care se doreste certificarea.
· Parcurgerea a cel putin 400 de ore de instruire teoreticã în domeniul psihopatologiei si al scolii de psihoterapie alese.
· Efectuarea a cel putin 200 de ore de supervizare, asupra practicii clinice psihoterapeutice a candidatului, desfãsuratã prin aplicarea procedeului în care acesta solicitã certificarea.
a) In cazul unor metode consacrate de psihoterapie, pentru care asociatiile internationale de profil nu includ, în procesul de formare, necesitatea unei psihoterapii personale (ex.: terapia comportamental-cognitivã), cele 150 de ore de "cunoastere personalã", recomandate de cãtre Federatia Europeanã de Psihoterapie, pot fi înlocuite, cu avizul special al Comisiei, printr-un numãr egal de ore de activitate formativã, specificã metodei respective.
b) Atunci când, programele de rezidentiat, pentru medicii psihiatri, sau unele programe universitare si postuniversitare, din cadrul unor facultãti de psihologie, asistentã socialã, sociologie, pedagogie, psihopedagogie specialã sau filozofie, au oferit unor candidati, absolventi ai acestor cursuri, o parte din pregãtirea teoreticã necesarã (dar nu mai mult de 200 de ore), din cele 400 de ore de instructie teoreticã, poate fi redus numãrul de ore de curs si seminar, pe care acesti candidati le-au frecventat si le-au absolvit, în domeniul psihiatriei, psihopatologiei, psihoterapiei sau chiar în cel al teoriei procedeului terapeutic, în care acestia urmãresc sã obtinã certificarea. Echivalarea acestor ore de pregãtire teoreticã si scãderea lor din numãrul minim necesar (400) va fi efectuatã de cãtre Comisia Profesionalã a F.R.P., sau de cãtre comisiile de certficare ale asociatiilor, pe baza unor documente oficiale, prezentate de cãtre candidat. In anumite situatii, se poate solicita candidatului prezentarea unei copii a cursului absolvit, în vederea verificãrii echivalentei continutului acestuia, cu necesitãtile instructiei teoretice, specifice procedeului de psihoterapie pentru care candidatul doreste certificarea.

2. Metodologia procesului de evaluare, aplicatã de cãtre Comisia Profesionalã, în vederea certificãrii individuale.
Procesul de evaluare a unui candidat individual va consta din:
a) Candidatul va prezenta Comisiei urmãtoarele documente:
· Cerere de evaluare.
· C.v. personal.
· Copii legalizate si traduse, în cazul existentei acestora în limbi strãine, dupã diplomele de studii.
· Orice documente (legalizate si traduse în limba românã) doveditoare ale procesului sãu de formare, în metoda de psihoterapie în care doreste certificarea.
b) In termen de maximum 6 luni, Comisia Profesionalã va examina documentele candidatului si, în cazul acceptãrii lui, va stabili data prezentãrii acestuia pentru un interviu cu membrii Comisiei.
c) In situatia în care Comisia va refuza cererea de evaluare a candidatului, acesta va fi înstiintat, deasemenea în limita unui interval de 6 luni, asupra motivelor respingerii si asupra actiunilor pe care este necesar sã le întreprindã, pentru a putea fi acceptat în vederea evaluarii.
d) Interviul de evaluare va consta dintr-o discutie a candidatului cu membrii Comisiei, pe marginea procesului sãu de formare si a activitãtii clinice psihoterapeutice pe care acesta a desfãsurat-o si intentioneazã sã continue sã o desfãsoare, prin modalitatea psihoterapeuticã în care doreste certificarea.
e) In cazul acordãrii certificãrii pentru practica psihoterapeuticã, Comisia Profesionalã va emite diploma de certificare si va înscrie numele psihoterapeutului în Registrul Psihoterapeutilor din România.

3. Tipurile de certificare individualã acordate de catre F.R.P.
a) Certificarea prin procedeul de "grandfather clause"("dreptul bunicului"). A fost si va continua sã fie acordatã, de cãtre F.R.P., unor persoane care pot dovedi, prin mãrturia scrisã a cel putin 5 colegi cu reputatie în domeniu, cã au practicat cu succes psihoterapia, pentru o perioadã de cel putin 10 ani, în România sau în orice altã tarã, în care nu a existat, în perioada respectivã, un sistem oficial, legal, de certificare a psihoterapeutilor.
b) Certificarea în calitatea de membru direct al F.R.P. Este cea descrisã în cap.I, alineatului 3/b.
c) Certificarea membrilor asociatiilor componente si acreditate ale F.R.P. Este efectuatã de cãtre comisiile de evaluare si certificare ale acestor asociatii si recunoscutã automat de cãtre Comisia Profesionalã a F.R.P.
d) Certificarea pentru practicã sub supervizare. In vederea asigurãrii, pentru candidatii care-si încep activitatea clinicã, a unei practici psihoterapeutice în conditii legale, este necesar ca asociatiile sã acorde, celor aflati încã în formare, o "precertificare", sub denumirea de "certificare pentru practicã sub supervizare". In vederea acreditãrii acestei certificãri de cãtre F.R.P., este necesar sã fie indicat si numele supervizorului desemnat, un psihoterapeut certificat, pentru practicarea metodei respective, care va împãrti rãspunderea legalã cu candidatul pe care îl supervizeazã.

4. Retragerea certificãrii unui psihoterapeut.
In situatii speciale, atât asociatiile componente cât si Comisia Profesionalã a F.R.P. (numai pentru certificarile individuale acordate de aceasta), pot lua în dezbatere si decide retragerea certificãrii unei persoane pentru practica psihoterapeuticã. Conditiile si procedurile de retragere temporarã sau definitivã a certificãrii unui psihoterapeut vor fi stipulate în codul etic al F.R.P., precum si în codurile etice ale diferitelor asociatii profesionale.
 

Capitolul III: Acreditarea asociatiilor profesionale în vederea desfãsurãrii activitãtii de selectie, formare, evaluare si certificare a psihoterapeutilor.

1. Standardele minime de acreditatare a unei asociatii componente.
La momentul constituirii sale, Federatia Româna de Psihoterapie este alcãtuitã din asociatii componente, care nu sunt acreditate pentru selectia, formarea, evaluarea si certificarea psihoterapeutilor. Pentru a fi luatã în consideratie, în vederea acreditãrii, o asociatie componentã a F.R.P. trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
a) Sã facã parte, din punct de vedere legal, din Federatia Românã de Psihoterapie.
b) Sã aibã în componenta sa cel putin 4 membrii certificati individual de cãtre Comisia Profesionalã a F.R.P., în metoda de psihoterapie pentru care solicitã acreditarea. Acestia vor avea, în cadrul asociatiei respective, calitatea de psihoterapeuti formatori.
c) Sã continã o structurã profesionalã (comitet, comisie profesionalã,etc), alcãtuitã din membrii formatori (certificati), care sã se ocupe de selectia, formarea, evaluarea si certificarea candidatilor.
d) Sã aibã înscrise în statut, sau în regulamentul interior al comisiei sale profesionale:
· Programa de studiu teoretic specificã modalitãtii de psihoterapie pe care o practicã.
· Conditiile precise de desfãsurare a activitãtii de cunoastere personalã (psihoterapie de formare) a candidatilor.
· Modalitatea de supervizare a activitãtii clinice a candidatilor.
· Criteriile de evaluare si certificare a candidatilor.
e) Sã se angajeze în respectarea standardelor minime de certificare stabilite de cãtre Comisia Profesionalã a F.R.P. (Conform cap.II, alineatul 1/a-c).
f) In situatia în care, unele asociatii nu dispun, în prezent, de numãrul mentionat de psihoterapeuti certificati, acele asociatii pot primi o acreditare temporarã, cu avizul special al Comisiei Profesionale. Pentru a obtine acreditarea temporarã, o asociatie trebuie sã aibã cel putin 1 membru certificat, cu statutul de formator, pentru acel procedeu psihoterapeutic în care asociatia solicita acreditarea. Acreditarea unei asociatii cu un numãr mai mic de 4 membrii formatori va avea o duratã limitatã la cel mult 7 ani. La expirarea termenului, acreditarea va fi retrasã, fãrã posibilitatea de redobândire, atâta timp cât asociatia nu va avea, în rândul membrilor sãi, cel putin 4 psihoterapeuti formatori (certificati) în respectiva metodã terapeuticã.

2. Metodologia procesului de evaluare, aplicatã de cãtre Comisia Profesionalã a F.R.P., în vederea acreditãrii asociatiilor componente.
Acreditarea unei asociatii componente se va desfãsura dupã urmãtorul procedeu:
a) Asociatia va înainta secretariatului F.R.P. un dosar cu urmãtoarele acte:
· Cerere de acreditare, în care va fi specificatã si modalitatea psihoterapeuticã pentru care doreste acreditarea.
· Lista membrilor.
· Dovada apartenentei juridice a asociatiei la F.R.P.
· C.v.-urile membrilor formatori si copii dupã diplomele lor de certificare (eliberate de cãtre Comisia Profesionalã a F.R.P.).
· Copii dupã statutul asociatiei, dupã codul etic si dupã regulamentul intern al comisiei sale profesionale. Acesta din urmã trebuie sã cuprindã criteriile si modalitãtile de selectie, formare, evaluare si certificare a membrilor asociatiilor.
· Angajamentul de a respecta permanent standardele minime proprii, aprobate de cãtre Comisia Profesionalã a F.R.P., referitoare la selectia, formarea si certificarea psihoterapeutilor. Acest angajament trebuie semnat de cãtre toti membrii formatori ai asociatiei.
b) Secretariatul F.R.P. nu va primi decât dosare complete (cu toate actele mentionate) si le va înainta secretarului Comisiei Profesionale, în cel mult 30 de zile de la data primirii.
c) In termen de maximum 6 luni, Comisia Profesionalã a F.R.P va comunica direct asociatiei aplicante decizia de acceptare sau de respingere a cererii de acreditare.
d) In cazul unei decizii de respingere, Comisia Profesionalã a F.R.P. va comunica în detaliu motivele acesteia, precum si mãsurile pe care asociatia respectivã le poate întreprinde în vederea acceptãrii acreditãrii sale.
e) Asociatia, cãreia Comisia Profesionalã a F.R.P. i-a refuzat acreditarea si doreste sã conteste acest refuz, poate înainta, în termen de 60 de zile, o contestatie la Comisia de Eticã Profesionalã si Reclamare a F.R.P.
f) Comisia Profesionalã a F.R.P. va utiliza urmãtorul procedeu în procesul de evaluare a dosarului de acreditare a unei asociatii:
· Secretarul va transmite fiecãrui membru al Comisiei, inclusiv celor 3 presedinti, câte o copie a dosarului de acreditare.
· In prima sa sedintã de lucru, Comisia va lua în discutie evaluarea dosarului primit. Decizia finalã de acceptare sau de respingere va fi luatã prin vot, conform procedurilor de lucru ale Comisiei Profesionale (cap. I, alineatul 5/c-d).
· Secretarul va comunica asociatiei aplicante decizia Comisiei, iar în cazul acreditãrii acesteia, va emite certificatul de acreditare si va înscrie numele asociatiei în Registrul Psihoterapeutilor din România, la capitolul "Asociatii de psihoterapie".

3. Retragerea acreditãrii unei asociatii
Acreditarea unei asociatii poate fi retrasã de cãtre Comisia Profesionalã în urmãtoarele situatii:
a. Atunci când, în cazul acreditãrii temporare, dupã expirarea termenului acordat (nu mai mult de 7 ani), asociatia nu are în rândul membrilor sãi cel putin 4 psihoterapeuti formatori/certificati, pentru metoda de psihoterapie în care a fost acordatã certificarea. (Cf. cap. III, alineatul 1, punctul "g".)
b. Dacã se constatã cã standardele de acreditare nu mai sunt mentinute la nivelul minim, necesar pentru acreditare. (Cf. cap. III, alineatul 1/a-f).

c. In situatia în care, unul sau mai multi dintre psihoterapeutii unei asociatii au încãlcat grav codul etic al acelei asociatii, precum si codul etic al F.R.P., iar comisia de eticã a asociatiei respective refuzã sã ia mãsurile necesare, în vederea sanctionãrii celor vinovati si a prevenirii repetãrii unor noi încãlcãri ale normelor de eticã si deontologie profesionalã. 

 

Membrii comisiei profesionale
Eugen PAPADIMA, director
tel. 0040 21 232 97 47, epad2002@yahoo.com
Ramona COVRIG, secretar
tel:  0040 722 941 484, ramona_covrig@yahoo.com
Membrii: Presedintele (sau delegatul acestuia) fiecarei Asociatii Nationale de Psihoterapie Acreditate sau, de preferinta, coordonatorul comisiilor profesionale ale Asociatiilor