Mihaela Minulescu

  • Complexele. Creativitate sau distructivitate?

         La începutul secolului trecut, C.G. Jung inventa termenul de complex. De atunci știm ce ne bântuie în diferite chipuri, adesea în pofida eforturilor de a ține situația sub control.Puțini știu, dar termenul complex a fost preluat de Freud de la Jung, fiind inclus apoi în sintagme devenite între timp celebre, cum ar fi „complexul Oedip".
         Sunt complexele atât de distructive pe cât am învățat să ne temem de ele? Sau poate, inversând polaritatea, devin mai degrabă utile? Putem să evoluăm luminând ceea ce este ascuns în complexe? Adesea ideile care au schimbat fața lumii au pornit din acel profund mister necunoscut din noi înșine. În această incursiune în misterul vieții interioare, Jung a reușit să descopere fața luminoasă și creatoare a omului, destinul fiecăruia dintre noi.
         Mihaela Minulescu este profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din București, doctor în psihologia personalității și psihoterapeut analist formator. A fondat școala jungiană de terapie din România, care are astăzi un număr considerabil de psihoterapeuți acreditați. Este un recunoscut autor a numeroase lucrări și studii de referință în domeniul psihologiei personalității și psihanalizei jungiene. La Editura Trei a publicat lucrarea Introducere în analiza jungiană și e prezentă în volumul colectiv Povestiri de psihoterapie românească. Nu în ultimul rând, este un poet consacrat, poezia fiind cântecul care i-a străbătut viața.

    Cuprins

    Cuvânt înainte. De ce Carl Gustav Jung

    Capitolul unu. Repere fundamentale
    Concepte specifice
    Divergenţa Jung–Freud
    Post-jungieni: dezvoltări contemporane

    Capitolul doi. Complexul. Structura psihicului uman
    Întregul personalităţii: complexele
    Condiţia nevrotică — splitarea complexului
    Bipolaritatea complexului şi organizarea nevrotică
    Autonomizarea complexelor — condiţia posesiei

    Capitolul trei. Conştiinţa şi dinamica libidoului: aspecte tipologice
    Conştiinţa
    Dinamica libidoului: tipurile psihologice
    Jung despre condiţia de normalitate vs disfuncţionalitate în funcţionarea tipurilor
    Falsificarea tipurilor — sursă a tulburărilor nevrotice
    Chestionarul Bezinger de Evaluare a Stilurilor de Gândire, BTSA

    Capitolul patru. Psihopatologia din perspectiva tipurilor
    Rolul tipurilor psihologice în condiţia nevrotică
    Problema identităţii negative, personalitatea opusă
    Personalitatea demonică — umbra funcţiei inferioare
    Aspecte arhetipale ale posesiei: sindroamele psihotice
    Importanţa cunoaşterii tipurilor în analiză: analiza ca evoluţie a integrării funcţiilor

    Capitolul cinci. Simboluri ale condiţiei depresive
    Depresia ca stadiu în procesul de individuare
    Griul depresiv
    Simbolistica regresivă a iluziei fericirii perfecte
    Simbolistica speranţei că prin voinţă poţi obţine fericirea
    Nu există un proces de individuare fără a trece prin stadiul depresiei
    Regresia şi transferul în analiza depresiei
    Contratransferul în depresie
    Mitologeme frecvente pentru condiţia depresivă a alienării
    Ilustraţii pentru simbolistica labirintului ca luptă cu depresia

    Capitolul şase. Funcția creativă, transcendentă şi limbajul simbolic al psihicului
    Funcția transcendentă, o dinamică intrapsihică transformatoare şi întregul interior
    Transformare prin funcția transcendentă
    Simbolul ghidului interior
    Simbolul este în miezul funcției transcendente
    Funcția transcendentă, simbolul şi relația analitică
    Capitolul şapte. Tipologia jungiană în relaţie
    Testul tipologiei în relaţie, TTR Minulescu
    Modalităţi de descriere a funcţiilor în Testul Singer-Loomis, SL-DTI
    Descrierea celor 16 structuri tipologice în Chestionarul Myers-Briggs MBTI
    Descrierea succintă a modurilor cognitive Benziger, BTSA

    Bibliografie

  • Introducere in analiza Jungiana

    Cuprins

    JUNG: REPERE ISTORICE
    1.1. Repere istorice ale începutului de secol XX
    1.2. Cronologia vieţii lui Jung
    1.3. Conceptele psihologiei analitice
    1.4. Divergenţa Jung – Freud
    1.5. Postjungieni: dezvoltări contemporane


    STRUCTURA ŞI DINAMICA PSIHICĂ
    2.1. Condiţia psihologiei
    2.2. Aspecte privind structura psihicului
    2.3. Aspecte ale dinamicii psihice
    2.3. Labirintul, rătăcire şi revenirea la suprafaţă


    INDIVIDUARE, SENSUL EXISTENŢIAL
    3.1. Conceptul de individuare apare la Jung
    3.2. Procesul de individuare şi demersul analitic
    3.3. Individuarea ca scop al analizei
    3.4. Individuarea ca proces care se manifestă şi durează de-a lungul vieţii
    3.5. Formarea şi dezvoltarea eului; relaţia eu – sine
    3.6. Axa Eu – Sine şi ciclul vieţii psihice


    ASPECTE FUNDAMENTALE ALE ANALIZEI JUNGIENE
    4.1. Scopul şi arta analizei jungiene
    4.2. Dimensiunea religioasă a analizei
    4.3. Conceptul de suflet la Jung
    4.4. Conceptul de spirit
    4.5. Relaţia eu – Sine în viziunea ideilor despre religie din ultimele opere de sinteză


    REPERE CADRU ALE TERAPIEI JUNGIENE
    5.1 Cadrul analitic jungian favorizează funcţia transcendentă
    5.2. Frecvenţa întâlnirilor analitice
    5.3. Organizarea cadrului depinde de caracteristicile cazului individual
    5.4. Evaluarea pacientului
    5.5. Rolul analistului în crearea structurii analitice
    5.6. Condiţii ale tratamentului analitic
    5.7. Modalităţi de atacare a cadrului analitic
    5.8. Ruperea cadrului terapeutic
    5.9. Sfârşitul terapiei


    TEHNICA TRANSFERULUI. CONTRATRANSFERUL
    6.1. Proiecţia în terapie
    6.2. Tehnica transferului
    6.3. Implicarea viselor în analiza transferului
    6.4. Tehnica contratransferului
    6.5. Rezistenţă şi contrarezistenţă


    PROBLEMATICA INTEGRĂRII IDENTITĂŢII
    7.1. Dinamica imaginii identităţii eului
    7. 2. Identitatea de gen şi problematica identităţii sexuale
    7. 3. Coerenţa eului şi restabilirea acesteia
    7. 4. Transformări în structura complexului eului


    UTILIZAREA VISULUI ÎN ANALIZĂ
    8.1. Visul – abordări posibile
    8.2. Dimensiuni ale visului: compensarea şi prospectarea
    8.3. Tehnica jungiană de interpretare a simbolurilor visului
    8.4. Tehnicile de imaginare în interpretarea visului
    8.5. Visul ca instrument diagnostic
    8.6. Conştiinţa relaţiei eu – Sine


    TIPOLOGIA JUNGIANĂ ÎN ANALIZĂ
    9.1. Tipologia jungiană
    9.2. Falsificarea tipului şi consecinţe clinice
    9.3. Relaţia analitică în termeni tipologici