Psihodrama a fost creată de Jacob L. Moreno. Psihodrama este o metodă de acțiune care se bazează pe aspecte ale teatrului pentru a ajuta la explorarea problemelor persoanei.
Psihodrama se bazează pe conceptul de teorie a rolurilor. Putem obține informații despre cum și de ce acționăm, oferind astfel posibilitatea de a ne mări repertoriul de roluri, ducând la creșterea și integrarea personală. Psihodrama se practică atât ca terapie de grup, cât și ca terapie individuală.
Psihodrama este o metodă terapeutică şi de consiliere de sine stătătoare. Ea abordează personalitatea din punctul de vedere al specificităţii individuale, cât şi al integrării acesteia în structurile sociale. Bazele teoretice ale psihodramei servesc la explicarea dezvoltării indivizilor, a grupurilor şi a sistemelor sociale, precum şi a tulburărilor acestora.
În concepţia lui Moreno despre om şi viaţă, individul, grupurile şi societăţile sunt considerate entităţi cu potenţial de schimbare. Punctul de pornire al concepţiei moreniene este ideea că în fiecare om există un potenţial creativ, care însă stă la dispoziţie numai limitat. Psihodrama favorizează descoperirea şi activarea acestui potenţial.
Cu posibilităţile ei creative, bazate pe joc, psihodrama creează condiţiile evocării unor situaţii de viaţă cu scopul deschiderii de noi perspective în autocunoaştere şi dezvoltare. Cu ajutorul metodelor specifice ale psihodramei pot fi experimentate şi făcute transformabile cele mai diferite situaţii de viaţă, de asemenea procesele sociale în grupuri, organizaţii şi societate. Prin procedura sociometrică se fac vizibile structurile sociale şi relaţionale într-un grup, devenind astfel accesibile dimensiunii sociale şi politice.
Psihodrama terapeutică oferă posibilităţi de intervenţie în domeniul clinic ca şi terapie preventivă, suportivă şi în situaţii de criză. Specificul metodei permite intervenţia pe o gamă variată de simptomatologie şi diagnostic.
Punerea pe scenă a stărilor interioare face posibilă descoperirea şi prelucrarea conflictelor şi traumelor psihice. Retrăirea acestor experienţe uitate, prelucrarea lor prin acţiunea psihodramatică conduce pacientul în procesul de însănătoşire.
Psihodrama se foloseşte ca:
• tehnică terapeutică independentă, în grup sau individuală (monodrama),
• tehnică potenţatoare sau mod de lucru într-o abordare terapeutică eclectică.
Fiind o metodă orientată spre acţiune, beneficiul terapeutic este bine interiorizat, uşor transportabil în cotidian, cu efect de lungă durată.
Psihodrama pedagogică asigură aplicabilitatea concepţiei şi metodelor psihodramatice în domeniul educaţiei (copii, tineri, adulţi) şi în domenii specifice asistenţei sociale. Prin activarea creativităţii şi a spontaneităţii procesul educaţional câştigă în eficienţă şi calitate.
Psihodrama organizaţională oferă organizaţiilor metode pentru a descoperi şi activa competenţele individuale şi profesionale, contribuind la un management mai eficient al resurselor umane. Tot mai multe organizaţii recunosc faptul că flexibilitatea şi angajamentul colaboratorilor, sunt decisive în dezvoltarea pe termen lung şi succesul organizaţiei.
Psihodrama în teatru aduce un plus de calitate în congruenţa şi autenticitatea personalităţii prin punerea pe scenă a dinamicii personale. Libertatea de acţiune astfel dobândită conferă un plus de expresivitate şi bogăţie actului artistic.
Bibliodrama aplică concepţia şi tehnicile psihodramatice în pedagogia teologică.